joi, 19 noiembrie 2015

10.000 Steps Challenge - mini serial de scurt..mars: Episodul 2 - Si..ACTIUNE!


Si..ACTIUNE!

Pe 15 septembrie 2015 am inceput sa port zilnic un pedometru agatat la buzunare in ideea de a contabiliza pasii pe care ii fac zilnic, in conditiile absolut normale ale unei zile de lucru. Si am descoperit cu o oarecare incantare ca fac ceva pasi - intre 4800 si 6000(spre deosebire de colegele mele care au masini si care fac maxim 200 de pasi pe zi). Diferenta de numar e data de timpul pe care il am pentru devieri de la traseul strict casa-tren-metrou-tren-autobuz-birou si retur.

De obicei, dimineata, intre metrou si TGV, am vreo 40 de minute, timp in care dau o raita prin buticurile din gara (cateodata am timp si sa cumpar.

Tot de obicei, seara, daca prind autobuzul de fara 2 minute, imi permit sa cobor 2 statii mai devreme si sa merg pe jos pana la gara, prin centrul orasului..poate si facand ceva cumparaturi rapide sau scurte vizite de informare prin magazine. 1 ora mai tarziu, intre TGV si metrou vizitez cele 2 magazine cu orar prelungit din Gara de Est - dor ca sa vad noutatile in materie de vestimentatie (dar se intampla si sa cumpar un alta) apoi merg la micul "Casino" sa imi cumpar cina - deci cativa pasi in plus in incinta garii.

O data pe saptamana, vinerea, am o ora la dispozitie seara, intre autobuz si TGV, asa ca sigur dau o raita prin centrul orasului si prin parcuri sa mai fac o poza sau mai multe. Apoi, intre TGV si metrou de regula mai fac o tura prin magazinele din gara pentru ca am juma' de ora pana la inchidere (sau mai mult). Asa ca, vinerea fac cei multi pasi. Asta daca nu se intampla ca in alta zi sa ies la suprafata ca sa cinez, sa ma plimb sau sa fac cumparaturi in magazinele din zona garii (de obicei monop').

Uneori, seara, dar de obicei pe timp de vara - foarte rar iarna - renunt la metrou si merg pe jos pana la Gara de Nord. Nu e mare distanta, dar cand ploua, cand e foarte cald sau foarte frig sau cand oboseala devine insuportabila, nu e usor sa renunti la metrou ca sa strabati strazile nu tocmai "safe" dintre cele doua gari. Totusi, intr-o zi in care la pasii zilnici am adaugat parcursul "per pedes" pana la Gara de Nord, mi-am batut recordul personal pentru o zi care nu era vineri- 8000 de pasi.

Trebuie mentionat ca inca nu am numarat pasii pe un parcurs deviat la modul traseul zilnic casa-serviciu-retur + plimbare prin Paris. O sa incerc sa vad care o sa fie numarul castigator.

Continuarea maine seara.

No, sara buna si servus!

PS: Daca cititi acest post si/sau daca aveti intrebari sau comentarii, nu va sfiiti ..impartasiti! Mercic. - See more at: http://ganduritiptile.blogspot.fr/#sthash.TrwhBONi.dpuf
Continuarea maine seara.

No, sara buna si servus!

PS: Daca cititi acest post si/sau daca aveti intrebari sau comentarii, nu va sfiiti ..impartasiti! Mercic. - See more at: http://ganduritiptile.blogspot.fr/#sthash.TrwhBONi.dpuf
Continuarea maine seara.

No, sara buna si servus!

PS: Daca cititi acest post si/sau daca aveti intrebari sau comentarii, nu va sfiiti ..impartasiti! Mercic.

Continuarea maine seara.

No, sara buna si servus!

PS: Daca cititi acest post si/sau daca aveti intrebari sau comentarii, nu va sfiiti ..impartasiti! Mercic. - See more at: http://ganduritiptile.blogspot.fr/#sthash.TrwhBONi.dpuf

miercuri, 18 noiembrie 2015

10.000 Steps Challenge - mini serial de scurt..mars - Episodul 1: De ce?


De ce?

Pentru ca trebuie si pentru ca tot am 2 pedometre si vreo 5 aplicatii pe telefonul mobil, asa deci am hotarat sa accept propria-mi provocare de a face 10.000 de pasi pe zi. Nu pentru ca e la moda - moda celor 10.000 de pasi exista de mii de ani la chinezi si japonezi - ci pentru motivele de mai jos.

Sunt o femeie "cu greutate". Si sunt sedentara. Imi petrec ziua stand pe diverse scaune sau stand in picioare. La birou, miscarea se rezuma la mersul la toaleta si la ceainarie. Defectul e datorat meseriei. Nu poti sa te invarti in jurul mesei in timp ce lucrezi la calculator in SAP. Sau poate e posibil si nu ma pricep eu.

Partea usor imbunatatita a lucrurilor e ca tot din cauza meseriei am ocazia sa merg pe jos o bucata de drumuri de acasa pana la tren si de la tren pana la autobuz si de la autobuz pana la birou. Si asta cred ca ma ajuta sa pastrez greutatea(nu ca asta m-ar multumi). In zilele muncitoresti. pentru ca in weekend..mda..in weekend am inceput sa zac. Putinii pasi pe care ii fac prin casa si pasii pana la magazinul din colt pentru cumparaturile de baza nu prea sunt eligibili pentru denumirea de "miscare"..sau sunt, dar pentru numele de "miscarica".

Totusi, activitatile casnice presupun oaresce miscare mai intensa dar nici ele nu cred ca pot fi categorisite ca "sport" desi sunt parte din sportul meu preferat in ultima vreme.

Problema numarul 1 e ca imi lipseste timpul. In primul rand timpul de somn, care e crunt redus la 2-4 ore de somn pe noapte la care adaug atipeala de 15 minute din TGV. Asta in timpul saptamanii de lucru. In weekend  incerc sa recuperez din somnul lipsa. Intre "grasse matinée" cum spune francezul si ora obisnuita din noapte cand pun capul in perna, timpul e de obicei ocupat cu cumparaturi-gatit(poate)-spalat-calcat-curatenie-mailuri personale si alte activitati destul de productive de altfel. TV-ul e noul meu radiou asa ca se intelege ca nu STAU sa ma uit la televizor.

Problema numarul 1 - bis- e ca trebuie sa dau jos kilogramele acumulate in ultimi 4 ani. Si din motive estetice, dar mai ales din motive de sanatate. Am obosit sa obosec cand merg, am obosit sa imi tusesc sufletul cand fug 50 de metri dupa un autobuz sau cand fug sa nu pîerd trenul. Si am obosit sa acumulez kilograme in plus doar pentru ca nu misc. Fiindca, de altfel, nu mananc (multe) prostii si nu manac mult, nu manac tot timpul ci doar de 2-3 ori pe zi, si mancarea e destul de echilibrata ca si continut - fara grasimi rele dar cu putina carne, legume si lactate si fructe. Dar, lipsa somnului de durata suficienta si lipsa miscarii transforma orice dieta normala in sursa de colacei. Si la toate astea se adauga varsta cu toate "beneficiile". Cand te apropii de 50 de ani nimic, dar absolut nimic nu mai e ca la 40-30-20.

De ce mersul pe jos? Pentru ca e singurul "sport" pe care mi l-a recomandat medicul in legatura cu problemele mele de coloana vertebrala. Orice alt fel de miscare risca sa ma incapaciteze. Asa ca trebuie sa invat sa merg pe jos in mod sportiv.

Continuarea maine seara.

No, sara buna si servus!

PS: Daca cititi acest post si/sau daca aveti intrebari sau comentarii, nu va sfiiti ..impartasiti! Mercic.